CSM funcţionează în continuare sub control politic şi tot aşa va funcţiona şi noul CSM, dacă va fi ales în Camerele Unite ale Parlamentului cu încălcarea procedurii legale, aşa cum s-a preconizat şi continuat la 17 aprilie a. c. în Comisiile juridice parlamentare , dovedindu-se o insensibilitate cronică la recomendările făcute şi la criticile aduse Justiţiei Române prin rapoartele organismelor euro-atlantice pentru anii 2001 şi 2002 şi prezentate autorităţilor, respectiv mass-mediei române. Foarte recent, unor astfel de critici, responsabili ai guvernării actuale le-a dat cu tifla ori le-au deturnat înţelesurile foarte limpezi.

Contrar acestor critici şi recomandări referitoare mai ales la combaterea corupţiei a apărut şi a fost pus în aplicare Ordinul nr. 668/C din 6 martie 2003 al ministrului justiţiei, dat în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea magistraţilor (judecători şi procurori), care prevede printre altele că magistraţii care lucrează în dosarele penale cu infracţiuni de corupţie beneficiază de un spor de 30% din indemnizaţia de încadrare brută lunară.

Acest ordin, conform dorinţei ministrului justiţiei – eminamente om politic, stabileşte că ''desemnarea judecătorilor în complete (de judecată, n.n.) specializaţi în anticorupţie se face de preşedintele instanţei'', adică de presedinţii judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel; la fiecare dintre aceste instanţe va funcţiona câte un singur complet de judecată anticorupţie.

La seminarul despre care am amintit mai sus experţi din Franţa, Italia, Spania, Columbia, Mexic şi S.U.A. au spus cu privire la acest aspect că în ţările lor nu există complete formate din judecători specializaţi în anticorupţie, orice judecător specializat în drept penal putând să judece infractori care au comis infracţiuni de corupţie. Nu au fost prea surprinşi să afle că la noi este altfel. Explicaţia că la noi este altfel nu este greu de dat şi sper să se desprindă şi din ceea ce voi spune mai jos.

Preşedinţii instanţelor judecătoreşti sunt numiţi de CSM la propunerea ministrului justiţiei, care şi prezidează şedinţele cu acest scop ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Printre criteriile stabilite prin ordinul menţionat al ministrului justiţiei în sarcina preşedinţilor de instanţe la desemnarea judecătorilor în completele de judecată anticorupţie sunt: ''nivelul de pregătire profesională a judecătorului'', ''calitatea redactării hotărârilor'' şi ''respectarea normelor Codului Deontologic al Magistraţior''. M-am oprit la acestea trei, în total fiind cinci, având posibilitatea exemplificării aplicării lor la locul meu de muncă, Curtea de Apel Timişoara.

Preşledinta acestei Curţi, Silvia Nebela, s-a desemnat pe ea însăşi în fruntea unicului coplet de judecată anticorupţie, împreună cu vicepreşedinta curţii şi un judecător preferat, aşa încât domnia sa prezidează şedinţele de judecată în care sunt judecaţi coruptii şi încasează lunar un spor de 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară (50% spor de preşedintă de curte de apel şi 30% spor de luptătoare anticorupţie, la care se adaugă şi indemnizţia de membră a CSM, astfel venitul său lunar de la buget depăşeşte salariul cumulat a doi judecători de curte de apel).

Nivelul de pregătire prifesională al aceste doamne, judecătoare de carieră, calitatea proprie redactării (motivării) hotărârilor sale judecătoreşti, corectitudinea sa, dar şi autoritatea morală care o caracterizează, ca însuşiri de mare luptătoare împotriva corupţiei le las la aprecierea tuturor celor care ar trebui să fie interesaţi şi cărora le voi spune că despre a-şi da demisia nici nu poate fi vorba, cât şi următoarele:

această doamnă este soţie de fost căpitan de Securitate, implicat ca terorist în represiunea revoluţiei din decembrie 1989 la Timişoara (dat afară din Securitatea devenită SRI, cu transfer în interesul serviciului şi devenit avocat, cu pretenţii recente – la care a renunţat nebenevol – de a fi numit judecător militar);

ca organ de represiune a fenomenului infracţional a menţinut achitarea, în recursul procurorului a unui inculpat (Talpeş S. C.), care ''a tăiat cu toporul un număr de 371 arbori de pe picior , pe care i-a transportat la domiciliul său'', fiind astfel autor al infracţiunilor de tăiere fără drept de arbori din pădure şi de furtul calificat al acestora; achitarea a fost explicată în motivarea hotărârii judecătoreşti cu aceea că faptele nu prezintă gradul de pericol social al un or infracţiuni, dată fiind valoarea scăzută a arborilor furaţi de numai 173.327 lei; cum a reţinut onorata instanţă această valoare totală a celor 371 arbori (467 lei bucata) stabilită printr-o expertiză în cursul judecăţii, spre deosebire de valoarea lor stabilită în cursul urmăririi penale de 13.142.357 lei şi de aceea de 10.958.443 lei – evaluare a unei alte expertize făcute în cursul judecăţii, nu rezultă din motivarea hotărârii, deşi instanţa condusă de vicepreşedinta Curţii de Apel Timişoara, pe atunci, Silvia Nebela a stat să se gândească o săptămână (de unde o fi primit ordine?) amânând pronunţarea; ( în acest caz judecat instanţa era obligată să ordone o contraexpertiză, din oficiu, pentru lămurirea contradicţiilor celorlalte expertize privind valoarea pagubei, apoi să ia o hotărâre definitivă şi nu să-l favorizeze definitiv, inexplicabil şi abuziv pe inculpat - ceea ce este caracteristic unei justiţii mafiote);

numită, în decemnbrie 2001, preşedintă a Curţii de Apel Timişoara, Silvia Nebela, cu de la sine putere, dictatorial, la scurt timp (cine i-o fi ordonat?) a înlăturat sistemul alfabetic de repartizare a dosarelor pe complete de judecată, apreciat la nivel european, cu un altul aşa-zis aleatoriu pe calculator, care îi permite spre deosebire de celălalt să repartizeze cînd este cazul un anumit dosar unui anumit judecător sau anumitor judecători ascultători, domniei sale chiar, după cum sunt ordinele pe care le primeşte sau îi sunt preferinţele, fiind greu de depistat despre care anume dosar este vorba; în acest fel evită să mai fie criticată că judecă la ordin anumite dosare, cum s-a întâmplat la 16 noiembrie 2001, cînd a format într-un dosar alt complet de judecată pentru judecarea unui recurs (având ca obiect punerea în libertate a inculpatului arestat preventiv) în locul aceluia căruia i-ar fi revenit soluţionarea, complet de judecată pe care l–a şi prezidat la ordin şi care este acelaşi complet pe care l-a desemnat foarte recent (în 07.04.2003) la ordinul doamnei ministru a justiţiei să judece infractorii care comit infracţiuni de corupţie; concluziile vin lesne de la sine … nu mai trebiue neapărat spus despre ce justiţie este vorba şi aici.

Mai mereu, din decembrie 1989 încoace, unii prieteni m-au sfătuit să-mi văd de treburile mele, ca să nu păţesc ceva rău, dar nu prea i-am luat în serios. Când însă mi s-a şoptit la ureche despre posibilitatea eliminării mele fizice m-am întristat, m-a cuprins apoi frica şi am rămas pe gânduri. Asumându-mi orice risc nu voi renunţa să spun ce am de spus nici în viitor, chiar dacă sunt aproape sigur că nu am cui altcuiva să-i cer ajutorul decît Celui de Sus.

Ce le-aş putea zice eu lor decât … Haideţi, tovarăşi, trageţi?! Am scăpat în 20 decembrie 1989 cînd i-am îndemnat, ţipând, pe manifestanţii revoluţionari pe o stradă centrală a Timişoarei să strige lozinca ''Ceauşescu-i criminal'' şi nu mai ştiu de câte ori după aceea … Hai, trageţi!, că doar nu sunteţi mai prejos decât Ceauşescu, fiindcă trăgând, călcând şi arzând cadavre aţi ajuns acolo unde sunteţi! … imi este dor de ''prietenii mei din decembrie '89'', Ion Monoran, George Şerban şi Iosif Costinaş trecuţi în Lumea Liniştii Absolute!